Fugă pentru flauş

sunt ciudate numele. jumate din piesele care se cheamă waltz sunt cu totul altceva decât valsuri. au gustul unor jucării muzicale stricate şi trepidează ca un pod de lemn putred sub fuga cuiva. au plutire albă şi înec orb. iar numele merită descompuse şi refăcute în cuvinte moi. până îşi pierd sensurile în silabe transparente.

pentru că totul se mişcă în timpi lichizi şi-nghiţitori, m-am hotărât să-mi pun dorinţe pe oameni căzători, urmărind copcile prin care dispar şi încercând cu degetul marea închisă deasupra lor.

e straniu cum vieţuiesc acolo, în vârtejuri şi gropi abisale, recompunând interioare terestre şi reîncropindu-şi mica lume cu care au fost imprimaţi la plecare, cum eşuează în a deveni alţii şi cum se consolează cu daruri dobândite prin scufundare, mângâindu-se de curenţii acvatici precum pisicile de mare.

sunt captivi dar nu şi închişi, există atâtea portiţe de vizitare. în schimb nu poţi să mişti nimic, ai voie să te mişti doar ca o arătare, fără să muţi niciun obiect, fără să vorbeşti cu glas tare. eu am intrat într-o astfel de casă şi mi-am făcut o vreme un colţ numai al meu, crezând că nu le pasă.

se auzea un cântecel liniştit în timp ce mâşâiam prin interior în papucii cu chip de oiţe, păscându-mi jumătăţile de gânduri şi trăgând din ele ca din căpiţe

astă seară m-am gândit
cât pot fi de zăpăcit
să caut chibrit
de parcă chiar aş fuma.

şi mă întrebam dacă scaunul pe care mă aşez e chiar gol, dacă nu cumva pe el deja stă cineva, eu sunt aproape sigură că da, deşi de văzut nu văd.
cum şi despre mine m-am întrebat dacă sunt chiar în papuci, dacă nu cumva sunt deja în piaţa cu fântână dând drumul chiar acum unui bănuţ din mână spre un peşte roşior, care îţi îndeplineşte dorinţele altcuiva, iar pe-ale tale le-ndeplineşte vizitatorului următor.

dacă nu cumva cineva le-a prins într-o pungă cu apă, ducându-le acasă, vărsându-le-ntr-un bol, privindu-le cu orele cum se plimbă fără să vorbească, vânturându-le cu degetul şi întunecându-le privirea, presărându-le mălai şi suflându-le şoapte printr-un pai.
aproape că am plecat dar n-am ajuns, încă sunt în faza de aşteptat plecările şi nu sosirile, oare la ce foloseşte bagajul de drum? oare dacă te-ar pierde în locul lui, acest bagaj ar avea bunăvoinţa să te caute? cred că nu. mai bine m-aş despărţi şi de el de pe-acum.

 
în lumea asta e suficient să-ţi spui, ca totul să se-ntâmple. ca în orice lume interioară de fapt. astfel că m-am şi trezit cu bagajul furat. poate dacă m-aş întoarce acasă mi-aş găsi toate hainele, la locul lor, în dulap, iar din sertare n-ar lipsi niciun ciorap.

dar poate că nu le-aş găsi goale, poate prin ele ar pluti moale, fuga de flauş sau flauşul însuşi, respirând flauşat, sau pe jumate mort, de la schimbarea modului de respirat, ca mutat dintr-un ocean amniotic, în mica furtună dintr-un pahar afumat.
poate ar fi orb şi-ar trebui să-i lustruiesc cristalinul cu soluţii de dezlăcrimat, poate n-ar şti să meargă şi-ar trebui să-l târăsc după mine într-un căruţ umplut cu ape saline, poate ar trebui să-l leg cu o sfoară de propriu-mi eu, lăsându-l să-şi plimbe prin aer creponatele panglici de zmeu.

şi poate ar trebui să negociez cu autorităţile atunci când îşi va prinde mustăţile în vârful cine ştie cărei piesă de muzeu. în lumea lui e de-ajuns să îţi spui, că totul devine greu.

totuşi, dacă te laşi cu toată greutatea pe nor, poţi vedea cum şi morile de vânt scapă de spasme şi îşi opresc proiecţiile cu bântuieli şi fantasme, făcând loc unui fugit uşor.

şi unui bun venit, bun fugit! ireparabil. ca timpul. pentru că totul se mişca în timpi fugiţi, m-am hotărât să-mi pun nedorinţe pe oameni găsiţi.
nedorinţele sunt daruri care pleacă de la altul sub formă de nepăsări şi care ajung la tine sub formă de apăsări. prin simplul fapt că le primeşti, le topeşti. iar prin fluidul lor încep să umble peşti, pe care îi trimiţi înapoi, ferindu-te să-i foloseşti doar ca să îţi îndeplineşti poveşti.

Imagini -© Johann Fournier – http://www.ether-elegia.com/
Tous mes remerciements, cher M. Johann Fournier, pour la permission de publier ici vos éthériques images.